Prof. înv. primar Ciornei Monica Ileana
Liceul „Horea, Cloșca și Crișan” Abrud,
Județul Alba
Introducere
Prezentul articol analizează importanța fundamentală a monitorizării sistematice și individualizate a progresului școlar în cazul elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) integrați în învățământul de masă.
Pornind de la premisa că incluziunea veritabilă nu se rezumă la simpla prezență fizică a copilului în sala de clasă, ci presupune adaptarea curriculară și ambientală continuă, lucrarea demonstrează cum instrumentele de evaluare formativă devin piloni de sprijin în evoluția educațională.
Prin analiza comparativă a două studii de caz din cadrul clasei I B – un elev cu parapareză flasco-spastică și un elev cu malformație congenitală asimetrică a membrului superior – sunt evidențiate modalitățile practice prin care adaptările curriculare și utilizarea materialelor didactice auxiliare speciale redefinesc conceptul de succes școlar.
Asigurarea accesului neîngrădit la educație și aplicarea principiilor nediscriminării și incluziunii sociale constituie obligații majore ale sistemului de învățământ contemporan.
În conformitate cu legislația națională în vigoare, fiecare copil cu cerințe complexe are dreptul la un parcurs educațional individualizat, capabil să îi pună în valoare potențialul biologic și cognitiv. Totuși, în practica didactică de la nivelul claselor primare, evaluarea tradițională bazată pe standarde rigide și calificative universale se dovedește adesea ineficientă sau chiar frustrantă pentru elevul cu deficiențe severe.
Necesitatea monitorizării progresului prin indicatori calitativi și microcomportamentali derivă din ritmurile unice de dezvoltare ale acestor subiecți.
În loc să raportăm performanța elevului la media colectivului, monitorizarea modernă presupune evaluarea elevului în raport cu el însuși, măsurând distanța parcursă de la diagnosticul inițial până la momentele de control stabilite în cadrul Planului de Intervenție Personalizat (PIP).
Elevul P.D.-N., înscris în clasa I B, prezintă un diagnostic clinic complex de parapareză flasco-spastică cu mers neachiziționat, luxație de șold secundară și tulburări severe de tonus muscular, conform documentelor medicale prezentate.
Din punct de vedere logistic și educațional, barierele acestui elev se manifestă la două niveluri: accesibilitatea fizică (locuirea la etajul 4 într-un imobil fără lift și necesitatea transferului la etajul 1 al structurii școlare) și adaptarea posturală în bancă.
În cazul său, monitorizarea progresului școlar nu a vizat în primă fază volumul de cunoștințe memorate, ci indicatorii de adaptare funcțională și psihomotorie.
Evaluarea capacității de menținere a echilibrului în banca școlară prin utilizarea suporturilor de sprijin și reducerea oboselii musculare pe parcursul celor 50 de minute.
Monitorizarea modului în care utilizarea jetoanelor alfabetice mărite din spumă EVA (Platforma Alfabetar) și a pionilor tridimensionali mari (Programul SMART) compensează lipsa de finețe a mișcărilor grafice fine.
Fișa de monitorizare individuală, aplicată săptămânal în zilele de miercuri și joi, a demonstrat că, prin acordarea unei marje de toleranță orară de 15 minute la sosire și prin parcarea autovehiculului instituției direct în curtea școlii, stresul emoțional al elevului a scăzut semnificativ, determinând o creștere a atenției concentrate de la 10 la 25 de minute per activitate.
Trecerea de la statusul „Nerealizat” (N) la „În curs de dezvoltare” (ÎD) în determinarea totalului unei mulțimi a fost posibilă doar pentru că rețeaua Cadrelor de 10 (Ten-Frames) a fost adaptată volumetric, permițându-i mutarea pieselor prin preluare globală, grosieră.
Cel de-al doilea caz integrat, elevul S.L.N., prezintă un diagnostic de boală amniotică (sindromul benzilor amniotice), cu amputația congenitală a degetelor mâinii stângi și lipsa articulațiilor radiocarpiene, conform documentelor medicale și de încadrare în grad de handicap.
Spre deosebire de primul caz, aparatul locomotor inferior este intact, însă limitările severe apar în zona motricității fine bimanuale, esențială în clasa I pentru activitățile de scriere, citire, decupare și orientare în spațiul paginii.
Măsurile metodologice au impus introducerea unui registru tehnic de materiale didactice auxiliare speciale, iar monitorizarea s-a axat pe reeducarea gestuală și utilizarea sprijinului bontului radiocarpian stâng ca element de ancorare.
Utilizarea foarfecelor cu buclă adaptată, dotate cu pârghie flexibilă pentru autodeschidere.
Monitorizarea a vizat trecerea de la execuția asistată la decuparea independentă a jetoanelor prin simpla strângere globală a palmei, eliminând cerința introducerii degetelor în inele mecanice standard.
Utilizarea gripurilor ergonomice din silicon, de formă triunghiulară sau de pară, aplicate pe creioane, care permit o priză corectă la nivelul mâinii drepte, în timp ce fișa sau caietul este menținut fix pe bancă prin benzi antiderapante din silicon.
Monitorizarea progresului la disciplina Comunicare în limba română (CLR) a înregistrat o evoluție clară.
Dacă în faza inițială elevul depășea constant liniatura și prezenta un tremor accentuat din cauza instabilității suportului de hârtie, utilizarea caietelor cu linii reliefate, care oferă feedback tactil instantaneu, corelată cu fixarea magnetică a foilor, a permis obținerea statusului de „Achiziționat” (A) la trasarea elementelor grafice de bază.
Pentru ambii elevi, fișele de monitorizare individuală introduse în structura programului de pregătire suplimentară din zilele de miercuri și joi nu au reprezentat simple instrumente de control birocratic, ci mecanisme de diagnoză continuă.
Completarea săptămânală a descriptorilor pe cele patru domenii majore a oferit cadrului didactic datele necesare pentru adaptarea intervenției educaționale:
Datele obținute au permis reglarea timpului de lucru, prin extinderea duratei de rezolvare a sarcinilor cu până la 50%, pentru a preveni epuizarea fizică.Totodată, au fost modificate materialele de suport, prin trecerea de la diagramele textuale abstracte la metoda vizuală „Bar Modeling”, implementată prin bare fizice colorate.
Astfel, fișele de monitorizare au devenit instrumente de reglare curriculară, facilitând ajustarea permanentă a strategiilor didactice la nevoile și ritmul de progres ale fiecărui elev.
Monitorizarea consecventă a progresului școlar la elevii cu CES reprezintă inima pedagogiei incluzive.Cazurile concrete ale elevilor P.D.-N. și S.L.N. demonstrează că deficiențele fizice sau motorii majore pot fi compensate eficient în mediul școlar de masă dacă există o corelare strânsă între diagnosticul clinic, materialele didactice auxiliare adaptate și o observare sistematică din partea cadrului didactic evaluator.
Fără existența unor fișe de monitorizare individuală care să surprindă microprogresele, acești copii ar rămâne captivi în spatele unor calificative penalizatoare.
Evaluarea formativă periodică oferă demnitate parcursului școlar, transformând barierele biologice în repere de adaptare pedagogică succesivă.
© REVISTA (online) EDUCATIA AZI (ISSN 2457-8428; ISSN–L 2457-8428), octombrie 2026
Publica şi tu cu noi. Trimite articolul tau la adresa de e-mail: