ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE, METODE ȘI TEHNICI DE STIMULARE A RECEPTĂRII TEXTELOR LIRICE VOICULESCIENE (Autor: SICARU ELENA-MĂDĂLINA)

PROF. SICARU ELENA-MĂDĂLINA 

LICEUL TEHNOLOGIC ORAŞ PĂTÂRLAGELE, jud.  BUZĂU

Analizând evoluţia învăţământului de la cel tradiţional la cel modern, se poate observa o completare la nivelul strategiilor didactice. Metodele create de învățământul tradiţional nu au fost anulate. Acestea există şi astăzi: conversaţia, explicaţia, prelegerea, alternativ cu metodele moderne. De multe ori elevul este ajutat să ajungă la soluţia dorită prin intermediul conversaţiei sau explicaţiei profesorului.

Pe baza metodelor tradiţionale au fost create metode noi, cum ar fi: conversaţia euristică, problematizarea, modelarea didactică, brainstorming-ul, jocul de rol, instruirea programată; iar în postmodernism toate acestea ajută la formarea altor metode: metoda cubului, ciorchinelui, diagrama Wenn, metoda pălăriilor gânditoare, jurnalul cu dublă intrare, metoda „Ştiu/ vreau să ştiu/ am învăţat" etc..

Aceste noi metode nu se pot desprinde în totalitate de cele tradiţionale, pentru că fiecare metodă nou creată are la bază urme ale vechilor metode. Noile metode sunt mai complexe, dinamice, urmăresc să implice elevul cu toate capacitățile sale afective şi intelectuale. Se poate spune că funcţionează alternativ strategiile tradiţionale cu cele moderne. 

“În abundenţa informaţională cu care societatea actuală se confruntă, sistemul educaţional are dificilul rol de a forma personalităţi care să ştie să aleagă informaţia preţioasă de cea excedentară, de a extrage esenţialul din general. În societăţile moderne, cunoaşterea e echivalentă cu ştiinţa şi e importantă în sine.” 

Relația dintre profesor și elev trebuie să fie una de cooperare. Această viziune promovează colaborări strânse ale şcolii cu comunitatea educativă. Trebuie să se renunţe la control, punându- se accent pe proces. Profesorul este moderator, implicând activ elevul. 

Învăţarea activă înseamnă procesul de învăţare raportat la interesele/nivelul de înţelegere/nivelul de dezvoltare al participanţilor la proces. În cadrul învăţării active, se pun bazele unor comportamente:

- comportamente ce denotă participarea (elevul e activ, răspunde la întrebări, ia parte la activităţi); 

- gândirea creativă (elevul are propriile sale sugestii, propune noi interpretări); 

- construirea cunoştinţelor (în loc să fie pasiv, elevul îndeplineşte sarcini care îl vor conduce la înţelegere);  

- învăţarea aplicată (elevul devine capabil să aplice o strategie de învăţare într-o anumită instanţă de învăţare); 

Pentru a folosi metodele active, cadrul didactic este pus în postura de a se educa întâi pe sine, pentru ca ulterior să poată să fie un bun sfătuitor al elevilor săi, să îi ajute în rezolvarea situațiilor, să îi motiveze, să poată să pregătească temeinic o activitate prin multitudinea de materiale didactice. De asemenea, trebuie să fie un bun ascultător, observator și nu în ultimul rând dornic de a se perfecționa permanent. 

Metodele interactive creează deprinderi, facilitează învăţare în ritm propriu, stimulează cooperarea şi nu competiţia, sunt atractive, pot fi abordate din punctul de vedere al diferitelor stiluri de învăţare.

 Metoda brainstorming (asaltul de idei) a fost concepută de A. F. Osborn şi înseamnă, în traducere etimologică, strategie ce nu admite niciun fel de critică. Activitatea se desfăşoară în grup și presupune anunțarea temei, emiterea de către participanți a ideilor, încheierea asaltului de idei, atunci când se consideră că s-a găsit un număr relativ suficient de date necesare rezolvării problemei, evaluarea datelor și stabilirea concluziilor. Ca punct de plecare poate fi orice subiect, cu condiţia ca acesta să fie scris cât mai clar şi mai explicit pe un suport. Toate ideile sunt respectate şi acceptate, nu se admite critica, se poate orice şi oricând, cantitatea ideilor este mai importantă decât calitatea, cu cât ideile sunt mai multe, cu atât mai bine.

Avantaje : 

- elevii învaţă să-şi exprime ideile liber; 

-învaţă să valorifice ideile celorlalţi; 

- se eliberează de prejudecăţi; 

- se dezvoltă relaţiile interpersonale prin valorizarea ideilor fiecăruia; 

-se realizează o ambianţă plină de prospeţime;

Dezavantaje: 

- nu înlocuiește cercetarea clasică; 

- depinde de calităţile profesorului de adirija discuţia în direcția dorită; 

- oferă doar soluţii posibile. 

Elevii se întrec în a căuta idei cât mai variate.

 Cele mai la îndemână exerciţii de brainstorming literar pot avea ca puncte de plecare: 

- Textele literare din manual; 

- Textele literare din volume;

- Cuvinte cheie: natură, iubire, carte, viața, prietenie, şcoală, copilărie,etc;

Aplicaţie: Textul “În grădina Ghetsemani” - de V. Voiculescu 

Li se cere elevilor să spună tot ce identifică ei în textul propus studiului. 

Câteva idei păstrate după inventariere sunt: 

- Face parte din volumul “Pârgă”. 

- Sursa de inspirație este motivul biblic al rugăciunii lui Iisus. -

Este o meditație a condiției umane. 

- Se  folosesc regionalisme și expresii populare. 

- Din punct de vedere prozodic, poezia are o structură clasică. 

- Eul liric exprimă, în mod direct, sentimentul de tristețe. 

Lucrându-se în grup, se produc mai multe idei, se găsesc mai multe soluţii decât dacă membrii grupului ar lucra separat, se deschid noi orizonturi. Creşte încrederea elevilor în forţele proprii pentru că se solicită implicarea tuturor în emiterea de idei şi găsirea de soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute. Prin această metodă pot fi motivați să răspundă și elevii timizi, pentru că fiecare idee este acceptată, nimeni nu gândește la fel.

Metoda ciorchinelui este o variantă mai simplă a brainstorming-ului şi are ca scop exersarea gândirii libere şi structurarea informaţiilor într-o formă de organizare grafică accesibilă. 

“Este o metodă care presupune identificarea unor conexiuni logice între idei, poate fi folosită cu succes atât la începutul unei lecții pentru reactualizarea cunoștințelor predate anterior, cât și în cazul lecțiilor de sinteză, de recapitulare, de sistematizare a cunoștințelor.” 

Ciorchinele poate fi utilizat în momentul evocării sau al reflecţiei ca mijloc de rezumare. Este o metodă bazată pe scriere. Utilizarea ei presupune parcurgerea unor etape, cum ar fi:

-     Se propune tema care urmează a fi cercetată, aceasta scriindu-se printr-un cuvânt in mijlocul tablei sau al foii de hârtie;

-     Se notează în jurul acesteia toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care le vin în minte în legatură cu tema respectivă, ducându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial;

-     Activitatea se opreşte atunci cand s-a atins limita de timp acordată sau când se epuizează toate ideile.
Elevii vor respecta câteva reguli:

-     Scriu tot ce le trece prin minte referitor la temă; 

-     Nu judecă, nu evaluează ideile propuse, ci doar le notează;

-     Nu se opresc până când nu epuizează toate ideile sau până nu expiră timpul alocat;

-     Lasă să apară cât mai multe şi variate conexiuni între idei fără să limiteze numărul ideilor.

Avantaje:

-     Învățarea e eficientă, de durată, elevul participând activ la procesul de învățare;

-     Copiii gândesc, răspund la întrebări, cooperează, comunică, fac asocieri, argumentează, completează;

-     Sunt solicitate și dezvoltate operațiile gândirii, capacitățile creatoare;

-     Elevii devin mai încrezători în sine.

-      Rezolvarea sarcinilor presupune stabilirea unor relații de cooperare, colaborare si ajutor reciproc între membrii grupului, realizându-se astfel educația morală.

-     Poate fi introdusă în diferite etape ale unei activităţi;Dezavantaje:

-     implicare inegală a elevilor;

-     necesită destul de mult timp;

 Exemplu:

Cvintetul este o poezie care impune sintetizarea informaţiilor/conţinuturilor dintr-un text în exprimări clare, care descriu sau prezintă reflecţii asupra temei date sau subiectului dat. 

Este o poezie de 5 versuri a cărei construcţie are la bază anumite reguli pe care elevii trebuie să le respecte, iar timpul de întocmire este de 5-7 minute.

Această metodă are următoarea structură:

1. Primul vers conţine un singur cuvânt cheie, de obicei un substantiv (subiectul poeziei) care va fi explicat în versurile următoare.

2. Al doilea vers este format din două cuvinte, de obicei adjective care descriu subiectul poeziei.

3. Al treilea vers este format din trei cuvinte, de obicei verbe la gerunziu care exprimăacţiuni.

4. Al patrulea vers este format din patru cuvinte care exprimă sentimentele autorului faţă de subiectul abordat.

5. Al cincilea vers este format dintr-un cuvânt, care exprimă esenţa subiectului.

Exemplu: 

Voiculescu 

Talentat, implicat 

Meditând, creând, scriind 

Prezintă tema condiției umane 

Poet .

Avantaje:

-     Implică elevii.

-     Stimulează creativitatea.

-     Elevii devin încrezători în capacitățile creatoare, devin dezinhibați.

Dezavantaje:

-     Pune în dificultate elevii cu capacități intelectuale scăzute;

-     Aplicată în grup, metoda poate implica doar câțiva membri.

BIBLIOGRAFIE: 

Ioan  Cerghit, Metode de învățământ, Editura POLIROM, București, 2006, pag. 172. 

Adelina Timaru, Ghid metodologic pentru predarea postmodernismului românesc, 2018.

© REVISTA (online) ROMÂNIA AZI (ISSN 2067-5178; ISSN-L: 2067-5178), august 2024