Limbajul specializat al limbii engleze: particularități ale conceptualizării metaforice în domeniul tehnic (Autor: Pătran Florentina)

Prof. Pătran Florentina 

Liceul Auto ,,Traian Vuia”, Târgu-Jiu

Limbajul specializat al limbii engleze din industria petrolieră este considerat unul dintre cele mai interesante și potrivite evoluții prin prisma faptului că ne confruntăm cu provocări și dificultăți în asimilarea terminologiei specifice întrucât avem de a face cu un lexic orientat pe câmpuri funcționale. Acestea au un conținut științific și tehnologic specific care evidențiază caracteristicile distinctive ale științei și tehnologiei. 

Limba engleză este limba afacerilor, a diplomației, a științei și a tehnologiei din întreaga lume. Progresul său este fenomenal. În această epocă, comunicarea culturală încrucișată este în creștere având în vedere numărul tot mai mare de proiecte și colaborări internaționale. Formarea și dezvoltarea limbajului specific domeniului petrolier depinde de dezvoltarea industriei. 

În studiul nostru investigăm termeni științifici metaforici în cadrul sistemului terminologic care sunt, de fapt, componente integrante ale unui singur sistem terminologic. Analiza comparativă a fragmentelor metaforice ale sistemelor terminologice și modelelor implicate în procesul conceptualizării metaforice a arătat asimetria atât a tipurilor calitative, cât și a celor cantitative.

Limbajul comun influențează formarea de sisteme lexicale tehnice legate de aspectul specificului lor lingvocognitiv. Analiza noastră se axează pe comparația modelelor metaforice din terminologia română și engleză a petrolului și a gazelor în comparație cu alte modele metaforice din limbajul comun. Rezultatele comparației evidențiază caracteristici tipice procesului de conceptualizare metaforică a sistemului terminologic de petrol și gaze și caracteristicile autentice ale sistemului terminologic studiat și, astfel, se evidențiază particularitatea și unicitatea acestuia.       

Conceptualizarea unei metafore este o procedură a gândirii care presupune cunoașterea și utilizarea unei noțiuni noi, unui termen nou, unui cumul de sisteme, dar și stăpânirea unei corespondențe precise între un domeniu sursă și un domeniu țintă. Aceste două lucruri favoizează nașterea un lexic metaforic complex. 

Deoarece sensul terminologic nu poate avea componente comune cu sensul simplu, analiza componentelor este susținută de informații suplimentare, de exemplu, imagini ale echipamentelor sau ale componentelor acestora. Modelele metaforice identificate care funcționează în sistemul vocabularului de petrol și gaze corespund modelelor metaforice ale limbajului comun. Metaforele au nu numai o funcție emoțională și expresivă, ci și una nominativă, reprezentând un concept nou.

În terminologia petrolieră, echipamentele și utilajele folosite în domeniul țițeiului și a gazelor, există modele specifice de transfer metaforic, adică anumite grupuri de termeni formează metafore specifice. Metaforele terminologice sunt asociate realităților și conceptelor existente. Astfel, putem vorbi de: 

- metafore antropomorfe: thief (hoț) - a reservoir sampler (o probă din rezervor); barefooted well - sondă netubată; dead-eye - ochete, buclă (de cablu); dead well - sondă moartă, o sondă care nu mai produce nici țiței, nici gaze; fingerboard - grătar al podului podarului; leg (leg) - a leg (of a derrick), a basis support; derrick leg - motant al turlei;  derrick finger board - ,,degetul” de la podul turlei. 

- metafore din viața zilnică: basket (coș) - an instrument (for extraction of small objects remained in a well - un instrument folosit la extragerea obiectelor mici rămase în sondă); basket bit - sapă însoțită de un dispozitiv pentru colectare probe; bed (pat) - bed, layer (strat, serie); bit (strop, bucățică) - sapă folosită la foraj; cap rock (căciulă) - capac, calotă, acoperișul unui strat; gas cap - gaze-cap (calotă de gaze); cementing basket - umbrelă de cimentare; collar (guler) - a borehole opening; cluster (grup) drilling - foraj in tufă (ramificat); drill pipe slips - pene pentru prinderea / suspendarea prăjinilor de foraj; life oil - țiței brut; oil pool - zăcământ de petrol; shoe (pantof) - a slide bearing, a special type of a pipe (un tip special de țeavă); drag shoe - sapă cu lame; tie (cravată) - tie bolt (șurub de îmbinare). 

- metafore zoomorfe (asociate cu imaginea animalelor, păsărilor, insectelor): butterfly valve (fluture) - o supapă future (cu două falduri), o supapă rotativă; cathead - cabestan; dog - cârlig; doghouse - refugiu pe substructura instalației de foraj; fish - piesă rămasă în sondă; fishing grab - sculă de insrumentație pentru prăjini; fishing hook - cârlig pentru prăjinile de foraj; fishing jars - geală de instrumentație; fishing job -  operația de instrumentație; fishing rod - prăjină de prindere; fishing socket - tută; fishing tap - dorn de instrumentație; fly-nut - piuliță future; pipe ram (berbec) - bacuri de închidere pe prăjini; dog-leg (laba de câine) - a sharp bend of a pipe (o îndoire ascuțită a unei țevi); ,,îngenunchierea” găurii de sondă (schimbarea bruscă a direcției de foraj. 

- metafore din domeniul botanic - fitomorf (asociate plantelor): Christmas tree (brad de Crăciun) - wellhead equipment - echipamentul de la capul de sondă; cooling plant - instalație de răcire; field (teren, ogor) - oil or gas field - zăcământ de țiței sau gaze; nut (nucă) -  piuliță; ring nut - piuliță inelară; safety nut - piuliță de siguranță. 

- metafore cu specific militar (tipuri de arme, echipamente militare): gun (pistol, arme de foc) - a perforator (un perforator); arrow plot (săgeată) - a chart of layers inclination (un grafic al înclinării straturilor); bull (taur) - bull rope ( cablu de intervenție). 

- metafore din domeniul arhitecturii, construcției: cathead line – cablu de cabestan; collar screw - șurub cu bridă; draw works – troliu de foraj; draw works cathead - mosor fix al troliului de foraj; kill line - conductă de omorâre a sondei; column of sucker rods - garnitura de prăjini de pompare; walking beam - balansier.

În funcție de cele prezentate, putem afirma faptul că, cele mai numeroase grupuri de metafore sunt cele care aparțin sferei antropomorfe și cele din viața zilnică, ceea ce confirmă ideea că o metaforă este un mijloc de exprimare a unei noțiuni speciale, a unui proces, a unui aspect, a unei activități bine cunoscută sau a unui tip de operațiune. Vocabularul este, fără îndoială, corelat cu procesul de lucru, cu procedeele de cunoaștere și de gândire ale căror rezultate sunt indisolubil reflectate în limbă, în formarea de termeni metaforici. După cum este cunoscut, fiecare națiune are propriile caracteristici și particularități privind percepția mediului în care trăiesc, și de aceea rezultă multiple diferențe semnificative, lucru ce conduce la apariția de metafore terminologice variate și eterogene. 

G. Lakoff și M. Johnson consideră că metaforele pătrund în viața noastră de zi cu zi într-un mod atât de firesc, încât oamenii adesea nu sunt conștienți de acest fapt, folosind astfel acest fenomen ca un instrument pentru procesele de cunoaștere și înțelegere a lumii. 

Metaforizarea limbajului specializat din industria petrolieră este un fenomen caracteristic limbajului general, dar în special limbajului științific și tehnic, reflectând astfel procesele de dezvoltare a unui domeniu tehnic specific.

Bibliografie: 

• Arun S. Patil & Marc J. Riemer, English and Communication Skills Curricula in Engineering and Technology Courses in the Indian State of Maharashtra: Issues and Recommendations, Global J. of Engineering Education, Vol.8, No.2.
• Baxter, L. A., & Babbie, E. (2004). The basics of communication research. Belmont: Wadsworth Publishing Company.
• Cherryholmes, C. H. (1992, August-September). Notes on pragmatism and scientific realism. Educational Researcher, 14, 13-17.
• Chrimes, J. (2015). English for biomedical science in higher education studies. Reading: Garnet Education Ltd.
• Cunningsworth, A. (1995). Choosing your course book. Oxford: Heinemann. Danaye Tous, M., & Haghighi, S. (2014). Evaluation of ESP textbooks: Evidence from ESP textbook of computer engineering major. International journal of research studies in language learning, 3 (2), 55-68.
• El Ajraoui, T., Ben Kaddour, K., & Zeriouh, M. (2019). Transversal skills in vocational education and training: The case of ENSAM engineering students. European scientific journal, 15 (8), 237-254.
• Garinger, D. (2002). Textbook selection for the ESL classroom. Retrieved October 21, 2016 from the World Wide Web: http://www.cal.org/resources/digest_pdfs/0210garinger.pdf.
• Gravetter, F.J., & Wallnau, L.B. (2000). Statistics for the behavioral sciences (5^th Ed.). Belmont, CA: Wadsworth/Thomson Learning.
• Hutchinson, T., & Waters, A. (1987). English for specific purposes: A learning-centered approach. Cambridge: CUP.
• Karahan, F. (2007). Language attitudes of Turkish students towards the English language and its use in Turkish context. Journal of arts and sciences, 7, 73-87.
• Keyton, J. (2006). Communication research: Asking questions, finding answers. New York: Mc Graw-Hill.
• Kwok, M. (2004). Disciplinary differences in the development of employability skills of recent university graduates in Manitoba: Some initial findings. Higher Education Perspectives, 1 (1), 60-77.
• Mansouri, A. N. H. (2010). Teaching English to students of science and technology. Sino-US English teaching, 7 (2), 17-29.
• Maxwell, J. A. (1996). Qualitative Research Design: An Interactive Approach (Applied social research methods series: Vol. 41). Thousand Oaks, CA: Sage Publications.
• Mc Donough, J., & Shaw, C. (2003). Materials and methods in ELT: A teacher"s guide (2^nd Ed.). UK: Blackwell.
• Murphy, J.P. (1990). Pragmatism: From Peirce to Davidson. Boulder, CO: Westview Press.
• Modh Sidek, H. (2012). EFL textbook analysis. Language and literacy, 14 (3): 27-45.
• Nezhad, H. Y., & Atarodi, I. (2013). A checklist-based evaluative and comparative study of ESP books: The case of mechanical engineering. Journal of foreign language teaching and translation studies, 2 (2), 50-69.
• Nunan, D. (2000). Language teaching methodology (2^nd Ed.). Harlow: Pearson Education Ltd.
• Othman, J. (2005). English language use among EFL learners in Sunway University College. Sunway academic journal, 8 (23), 93-100.
• Rahimi, M., & Hassani, M. (2011). Attitude towards EFL textbooks as a predictor of attitude towards learning English as a foreign language. Social and behavioral sciences, 31, 66-72.
• Salehi, H., Khadivar, Z., & Mehrabi, M. (2015). Evaluation of an ESP medical textbook: Instructors and learners' perceptions in focus. International education studies, 8 (7), 97-107.
• Sheldon, L. (1988). Evaluating ELT textbooks and materials. ELT journal, 42 (4), 237-246.
• Strevens, P. (1978). New orientations in the teaching of English. Oxford: Oxford University Press.

© REVISTA (online) EDUCATIA AZI (ISSN 2457-8428; ISSN–L 2457-8428), august 2025

Publica şi tu cu noi. Trimite articolul tau la adresa de e-mail: revistaeducatiaazi@yahoo.com