13 Feb
13Feb

Prof. Onea Elena-Anda
Liceul Tehnologic „Dinu Brătianu”, Ștefănești


Utilizarea noilor tehnologii digitale în activitatea didactică este un subiect complex și de actualitate, în contextul dezvoltării tehnologice masive din societatea europeană. E-learning-ul modifică modul în care elevii interacționează cu informația și schimbă radical rolul profesorului în procesul instructiv-educativ: tehnologia digitală mută predarea de la un model centrat pe profesor, în care profesorul deține cea mai mare parte a cunoștințelor și le transferă elevilor, adesea într-un mod pasiv, la un model centrat pe elev, în care elevul creează, explorează și participă activ la propria sa formare.


În cadrul modelului tradițional de predare, profesorul este sursa primară de informație, în cadrul predării utilizând mijloace didactice, acesta devine facilitator, ghid, îndrumător, iar în acest context, rolul elevului trece de la receptor pasiv, memorator, la explorator, creator activ, chiar formator.


Digitalizarea în educație oferă avantaje majore: personalizează învățarea (elevii învață în ritmul propriu și au conținuturi adaptate la nevoile lor), pot fi alocate sarcini diferite fiecărui elev, în funcție de nivelul și posibilitățile lui intelectuale; elevii pot accesa resurse educaționale la nivel Global, fiind depășite barierele fizice ale sălii de clasă, manualelor etc.: pot avea acces la simulări 3D (explorarea unei celule, sinteza de proteine la nivel celular, funcția autocatalitică și heterocatalitică a ADN, schimburile de substanțe dintre celulă și mediu prin membrana celulară, fotosinteza etc.), turul virtual al muzeelor, baze de date științifice (Springerlink); interactivitatea în predare (este bine cunoscut faptul că atenția oamenilor din societatea actuală și capacitatea de a sta concentrați mai mult timp au scăzut, prin urmarea e necesar ca activitatea de predare-învățare-evaluare să sufere modificări, să fie interactivă, să îl antreneze pe elev să participe la propria formare.


Există, totuși, și limitări în utilizarea mijloacelor digitale în activitatea didactică: în primul rând, nu toți elevii au acces la internet de mare viteză sau au acasă dispozitive digitale, care să le permită să acceseze conținuturi și platforme on-line; petrecerea timpului îndelungat în fața ecranelor afectează sănătatea ochilor, precum și pe cea mentală, mai ales că unii elevi pot fi distrași în timpul utilizării telefoanelor, laptopului sau tabletelor în timpul orelor de curs, iar în contextul digitalizării învățării trebuie elaborate pachete de legi și programe informatice care să asigure o mai bună securitate online a elevului și un control real asupra a ceea ce accesează elevul pe internet, dacă dependența de tehnologie este prea mare, anumite abilități sociale ale elevilor scad semnificativ.


În predarea științelor biologice, instrumentele digitale sunt utile pentru înțelegerea unor fenomene și procese greu de simulat pe alte căi și de evidențiat în absența resurselor de timp și spațiu.


În ceea ce privește evaluarea, în cadrul școlii tradiționale, evaluarea este adesea standardizată, centrată pe memorarea informațiilor și nu oferă un feedback prompt elevilor. Prin utilizarea tehnologiilor digitale în evaluarea elevilor (evaluarea digitală) aduce schimbări semnificative, făcând procesul mai eficient, mai rapid si mai centrat pe nevoile individuale ale elevilor, îmbunătățind atât experiența profesorului, cât și pe cea a elevului:


  1. oferă feedback imediat: există instrumente digitale de evaluare (Kahoot!, Educaplay, Quizizz, Padlet, GoogleForms, Wordwall) cu ajutorul cărora elevii sunt evaluați interactiv, testele sunt corectate instantaneu, eliberând profesorul de sarcina de a-l corecta și nota manual. De asemenea, reduc semnificativ riscul de notare greșită care poate apărea dintr-o simplă eroare umană. Astfel, elevii primesc rezultatele foarte rapid și se poate interveni prompt în corectarea unor greșeli cât timp subiectul este încă proaspăt în mintea lor;

  1. se poate personaliza și adapta procesul instructiv-educativ la nevoile elevilor: platformele de evaluare pot ajusta dificultatea întrebărilor în timp real, în funcție de răspunsurile elevilor. Astfel, dacă un elev nu răspunde corect, i se oferă o întrebare mai ușoară, dacă răspunde corect, o întrebare cu un grad mai mare de dificultate. Diversitatea mare de formate, prin includerea elementelor multimedia: audio, video, simulări interactive (de exemplu, la biologie, la clasele a IX-a, capitolul Diversitatea lumii vii: elevilor li se poate solicita să recunoască păsări după sunetele pe care le emit, să recunoască specii de plante, animale etc. după imagini);

  1. pot oferi rapoarte detaliate: tehnologiile digitale utilizate în evaluare nu oferă doar o corectare automată imediată, ci pot genera rapoarte și analize de progres al elevilor, atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv (greșelile frecvente ale elevilor legate de un anumit subiect de evaluare);

  1. accesibilitate și flexibilitate: evaluările pot fi susținute de către elevi acasă sau în momente diferite, în funcție de posibilitățile acestora, economisindu-se timp, se poate realiza cu ușurință evaluarea elevilor cu cerințe educaționale speciale, multe instrumente digitale având funcție de mărire a textului, de replay a unui mesaj vocal sau material video, de citire vocală.

Așadar, utilizarea noilor tehnologii digitale în activitatea didactică oferă avantaje și transformă actul pedagogic, modificând rolul elevului și al profesorului în porcesul instructiv-educativ, poate face activitatea didactică mai atractivă pentru elevi, mai facilă pentru profesori, dar depind foarte mult de modul în care sunt integrate efectiv în activitatea de predare și de accesul echitabil pentru toți elevii.


© REVISTA (online) EDUCATIA AZI (ISSN 2457-8428; ISSN–L 2457-8428), februarie 2026

Publica şi tu cu noi. Trimite articolul tau la adresa de e-mail: revistaeducatiaazi@yahoo.com
Comentarii
* E-mailul nu va fi publicat pe site.