Economist GROSU OANA MARIA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ACAD. H. MIHĂESCU” UDEȘTI
SURSE CARE FURNIZEAZĂ INFORMAȚIA
Baza informaționalăeste alcătuită din:
-sursele care furnizează informația
-tehnicile de căutare a informației
Sursele care furnizează informația sunt:
-fișierul
-baza de date
-banca de date
Fișierele sunt colecții de date în care se memorează un volum mic de informații care au legatură de conținut. Există tipurile de fișiere ca: de date, text, document, cu imagini, video, audio.
Bazele de date sunt colecții de date memorate într-unul sau mai multe fișiere între care este o legatură logică de conținut. Există tipuri de baze de date ca:
- individuale, partajate și distribuite. Băncile de date sunt o colecție de baze de date cu implementare tehnologică specială pentru regăsirea datelor în bazele de date care o alcătuiesc.
Există tipuri de bănci de date ca: particulare și publice.
Tipuri de bănci de date:
-bănci de : -Intranet sunt reţele private; informaţii pentru personalul angajat.
-Extranet asigură legătura între reţeaua Internet şi reţelele private Intranet ale unor companii care vor să colaboreze între ele; un intranet particular al unei firme, la care însă au acces (parţial) şi anumite persoane sau grupe externe, din alte firme, ca de exemplu de la firme furnizoare sau firme-cliente.
Cea mai eficientă metodă de organizare a volumelor mari de date este sub forma de baze de date. Acestea sunt eficiente prin:
- împărțirea informațiilor,
- micșorarea volumului de date,
- securitatea informațiilor.
Informaţiile publice sunt folosite de orice persoană. Informaţiile partajate sunt folosite de grupuri de persoane; fiecărui grup i se permite accesul la anumite informaţii. Informaţiile private sunt folosite numai de posesorul lor.
Căutarea și regăsirea informației
Căutarea și regăsirea informației înseamnă localizarea informației în sursa de informație cu obiectivul de procesare sau de prezentare. Tehnicile de căutare în sursele de informație înseamnă ansamblul de metode și instrumente puse la dispoziție de componenta software cu ajutorul cărora se găsește informația în sursa de date. Tehnicile de căutare a informației depind de sursa de date: fișiere, baze de date și banca de date.
Căutarea informației cu motorul de căutare www.google.com:
1) după cuvinte cheie: se scriu cuvintele (despărțite prin spațiu)
2) după un șir exact de cuvinte: se pune șirul în ghilimele ("")
3) prin excluderea unor cuvinte din căutare: se pune minus (-) în fata cuvantului care este exclus
4) într-un anumit site sau domeniu:
5) efectuarea calculelor aritmetice: se introduce formula de calculat si se apasa Enter.
6) Alte posibilități pot fi găsite la:
- Căutare Avansată (http://www.google.ro/advanced_search?hl=ro)
- Unelte
- Preferințe/Setări de căutare (http://www.google.ro/preferences?hl=ro)
Unelte pentru căutare: Motoare de căutare, Directoare web (anuare online, repertoare tematice), Biblioteci virtuale, Invisible (deep) Web, Motoare de meta-căutare (metasearch engine), Utilitare de căutare de tip desktop. Motoare de căutare Google (www.google.com), AlltheWeb (www.alltheweb.com,)
Dintre serviciile de directoare web, mai renumite: Yahoo! (www.yahoo.com), Google™ Directory (www.google.com).
Biblioteci virtuale
a) Biblioteci virtuale de uz general: Librarians' Index to the Internet (www.lii.org) ,INFOMINE (www.infomine.com) , Internet Public Library (www.ipl.org).
b) Biblioteci virtuale de specialitate: Project Gutenberg (www.gutenberg.org)
- beletristic National Academies Press (www.nap.edu) .
Motoarele de meta-căutare utilizează bazele de date ale serviciilor apelate. Motoarele de meta- căutare nu permit înscrierea manual a unei pagini sau site în baza de date. Unele dintre cele mai cunoscute motoare de meta-căutare sunt: Metasearch (www.metasearch.com), ez2Find (www.ez2find.com), Vivisimo (www.vivisimo.com) Cele mai folosite utilitare de acest fel sunt: Google Desktop (desktop.google.com), Copernic (www.copernic.com),
Tehnici de căutare a informației pe internet
Acestea sunt:
-după adresa paginii sau a site-ului care conține informația,
-serviciul de navigare: Favorites ( bookmarks); History,
-în conținutul documentelor – utilizând cuvinte cheie care definesc subiectul căutat,
-serviciul de căutare automată: motoare de căutare ( google, msn, altavista, lycos, infoseek, hotbot),. -motoare de căutare,
-directoare web (anuare online, repertoire tematice),
-biblioteci virtuale,
-invisible (deep) Web,
-motoare de meta-căutare (metasearch engine,)
-utilitare de căutare de tip desktop.
Prezentarea informației
Folosirea informației înseamnă identificarea surselor care furnizează informația, căutarea informației în surse și prezentarea acesteia.
Prezentarea informației făcându-se în forma adecvată tipului de informație și în funcție de scopul prezentării informației:
-documente,
-prezentări.
Prezentarea informațiilor Folosirea șabloanelor Documentul
-Tipuri de documente (rapoarte, scrisori, adrese etc.).
-Componenţa documentelor şi formatarea lor.
TabelulGraficele -tipuri de grafice,
-formatarea graficelor, -plasarea graficelor în cadrul documentelor,
Prezentări -structura prezentărilor, elemente de conţinut,
-plasarea şi formatarea materialelor de tip text, imagine, tabel sau grafic, în cadrul prezentărilor,
-formatarea prezentărilor,
-tipărirea prezentărilor în diferite forme.
Prezentarea informației numerice
Prezentarea informației numerice se face prin :
-tabele;
-diagrame (grafice).
Tabele : - număr de rânduri și de coloane,
-formatare ( tabel, rând, coloană, celulă),
-formule de calcul.
Diagrame ( grafice) :
-entitățile graficului,
-tipuri de grafice,
-formatarea graficelor,
-introducerea graficelor în document.
AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE
Avantaje
1. Globalitatea. Prin construcția sa Internetul este global, ușurând comunicațiile internaționale. Foarte des este dificilă diferențierea între accesul local și cel global. Sistemul informațional global reducând importanța locației.
2. Descentralizarea. Datorită naturii sale descentralizate, este tehnologia cea mai facilă, frecventată și accesată dând astfel noi dimensiuni și valențe comunicării.
3. Infocentricitatea. Motivul utilizării rețelei Internet îl reprezintă obținerea și schimbul de informații. Acesta dă posibilitatea găsirii produselor rare sau greu de găsit.
4. Caracterul multimedia. Internetul dă informații sub forma textului scris, sunetului, imaginilor statice sau animate, bazelor de date care sunt consultate on-line, programelor executabile, elementelor interactive ca forumurile și camerele de discuții, etc.
5. Hipertextualitatea. Informațiile sunt structurate pe mai multe dimensiuni, cu ajutorul referințelor. Materialele publicate pe Internet trimit efectiv cititorul la informații relevante cu ajutorul legăturilor. Astfel, utilizatorul sare peste ceea ce nu-l interesează. Această formă de organizare numindu-se hipertext.
6. Interactivitatea. Adică, utilizatorul interacționează direct cu internetul cu site-ul în sine.. Interactivitatea care caracterizează un site este împărțită în trei: navigațională, funcțională și adaptabilă la cerințele navigatorilor.
7.Interactivitatea navigațională referindu-se la indiciile date utilizatorului pentru descifrarea traseului pe care trebuie să-l parcurgă într-un site spre informația dorită.
8. Interactivitatea funcțională este tocmai posibilitatea dată navigatorului pentru a reacționa la diverse informații, adică a unui feedback din partea internautului la mesajul transmis.
9. Interactivitatea adaptabilă fiind folosită pentru „a supraviețui” un site pentru utilizator. Interactivitatea adaptabilă permite navigatorului un nivel mult mai mare de control creativ, adaptând spațiul informațional și personalizându-l după dorințele sale. Internautul modifică el însuși site-ul potrivit modului propriu de consum a informației. Sunt adăugate servicii complementare ca chat room-urile sau jocurile. Tehnic interactivitatea se obține folosind mouse-ul. Interactivitatea are un caracter subtil, flexibil, pertinent și convingător.
10. Ubicuitatea reprezintă eliminarea barierelor de spațiu și timp. Oferă posibilitatea de promovare a produselor, serviciilor sau mărcilor acolo unde nu se face publicitate sau nu există prezență fizică.
11. Instantaneitatea. Caracterul non-linear și viteza mare de procesare și transfer a informației îl face să fie cel mai rapid mod de comunicare în masă.
12. Creșterea face apel la creștere. Dacă numărul de navigatori crește, cu atât devine mai interesant pentru firme și populație.
13. Măsurabilitatea. Internetul este utilizat pentru realizarea unei baze de date cu informații referitoare la consumatori.
14. Costurile reduse. Web-ul fiind un mediu ieftin de comunicare.
15. Livrarea electronică de bunuri și servicii. Internetul este un mediu comercial propice întocmirii tranzacțiilor comerciale directe. Produsele digitale sunt transmise direct prin rețeaua informatică de la cel care produce la cel care cumpără, iar alte produse fizice sunt transmise prin serviciile poștale, costurile de distribuție fiind aproape inexistente.
16. Interoperabilitatea. Internetul este deschis și independent de platformă. Noutățile tehnologice ca telecomunicațiile mobile și televiziunea digitală conduc la creșterea folosirii Internetului pentru tranzacții comerciale.
17. Siguranță sporită. Internetul dă un mecanism de comunicare mult mai sigur între partenerii de afaceri.
18. Egalitatea șanselor. Cartea de vizită virtuală a unei organizații este site-ul acesteia.. Orice firmă își permite un site, egal sau superior unei firme mult mai mari.
19. Controlul fluxului de informații. Firmele au controlul complet asupra ceea ce se poate sau nu să fie transmis prin Internet, ca urmare a structurii si procedurilor de control instalate împreună cu proiectarea siteului. Paginile web sunt structurate încât diferite niveluri ale informațiilor conținute sunt accesate numai de utilizatorii autorizați. Firmele iau întotdeauna în considerare impactul avut pentru interesele lor distrugerea barierelor de securitate.
20. Accesibilitatea. Cumpărătorii care folosesc Internetul au posibilitatea de alegere a produselor și serviciilor dorite fără părăsirea casei sau locului de muncă, primind în timp real o mulțime de informații cu privire la produsul sau serviciul solicitat.
21. Studiile de piață. Cercetarea este principalul domeniu în care au apărut primele folosiri ale Internetului. La el apelează firmele care efectuează cercetări on-line. Fiind un instrument de cercetare cu importanță critică pentru obținerea și menținerea succesului pe piață.
Dezavantaje
1. Inechități tehnologice între țări bogate și sărace, între regiuni cu grade de dezvoltare diferite. Existența decalajului între cei care au acces și cei care nu au acces la TIC, adică „diviziunea digitală”. Accesul inegal la informație echivalează cu o gravă boală economică și socială.
2. Există un segment redus de populație care utilizează Internetul. Numărul mic total al populației on-line din totalul populației globale arată că este încă o piață redusă.
3. „Rezistența la schimbare”. Lipsa de interes datorată necunoașterii și de insuficiența familiarizării cu lucrul pe calculator al populației cât și numărul mic de calculatoare existent în familii sau firme ca urmare a neîncrederii în această tehnologie nouă, alimentată de frica piratării calculatoarelor.
4. Imposibilitatea detectării greșelilor de fabricație și a viciilor ascunse ale produselor cât și neputința aprecierii anumitor calități ale produselor. Cumpărarea on-line nu produce întotdeauna satisfacție deoarece cumpărătorul nu poate să-și aleagă față în față produsul prin analiza psihosenzorială a caracteristicilor sale.
5. Internet-ul nu este potrivit pentru transmiterea informațiilor standardizate către larga audiență. Comunicarea reală și certă reprezintă gândurile, simbolurile, valorile, preocupările, ideile, adică accesarea unui site pe Internet este o experiență foarte personală.
6. Nesiguranța și cantitatea enormă de informații disponibilă pe Web. Internetul este un teren perfect pentru dezinformarea și punerea în circulație a ideilor greșite. Nu are controlul asupra informațiilor și nici un director centralizat al conținutului. Orice site este liber să-și dezvolte propria ierarhie de informații, accesarea și căutarea informațiilor pe Internet este încă grea, derutantă sau obositoare pentru mulți navigatori, mai ales în privința localizării unor informații sau site-uri specifice.
7. Lipsa unor standarde de securitate acceptate pe scară largă influențează negativ încrederea internauților în comerțul electronic, mai ales în privința plății prin Internet, transmiterea unor informații confidențiale, intruziunea în mediul privat, fraude diverse, etc. Aici nu poți identifica cu siguranță vizitatorul.
8. Utilizarea în mod tendențios. Dacă firmele care au pagini pe Internet sunt vigilente și păstrează controlul și măsurile de securitate la standarde ridicate, ocaziile pentru folosirea tendențioasă a informațiilor sunt eliminate.
9. Viteza. Problemele cu privire la viteza de transmitere a informațiilor se datorează creșterii numărului constant de utilizatori de Internet și „bogăției” conținutului informațional.
10. Diversitatea tehnologiei Internet se constituie într-o constrângere în tranzacțiile on-line.
11. Factorii organizaționali sunt constituiți în factori limitativi din cauza neimplicării concrete a guvernelor pentru promovarea și organizarea comerțului electronic și datorită investițiilor limitate în tehnologie și lipsa personalului calificat.
12. Lipsa unei „memorii consistente”. Internetul fiind permanent actualizat, navigatorul nu știe dacă vizitează acelasi conținut ca ultima oară când a accesat un site. Inițial paginile par la fel, însă informațiile pot fi ușor schimbate.
13. Este un mediu în continuă schimbare. Este pusă permanent la grea încercare capacitatea de adaptare și spiritul de inițiativă al tuturor specialiștilor de marketing.
14. Transformări ale vieții individului. Apare comunicarea depersonalizată, izolarea, sedentarismul, teama de contacte interumane directe, față în față, etc.
15. Existența în rețea a agresivității, rasismului, discriminării, pornografiei, vulgarității și minciunii. Libertatea fiind îngrădită doar de responsabilitate.
CONCLUZII
În final putem concluziona tipul de relație care există între cele trei noțiuni cheie regăsite în tema referatului, propuse pentru abordarea analitică. Astfel sistemul informațional include în ansamblul sau subsistemul informatic, acesta reprezentând componenta tehnologică care asigură informatizarea ultramodernă ușoară și rapidă a sistemului informațional, sistemul informatic apărând mult mai târziu decât sistemul informațional care în trecut se baza pe evidența ținută pe suporturi de hârtie și prelucrată manual de persoane.
Sistemul informațional economic este un element particularizat ca urmare a aplicării în sfera economică.
Datorită vechimii economiei, și plasarea în trecutul îndepărtat a diviziunii muncii, putem afirma că sistemul informațional economic este primul, conform apariției și cel mai important sistem informațional, ocupând un loc primordial în categoria căreia îi aparține. De aici rezultă că sistemul informațional economic dispune de un sistem informatic, care a cunoscut o organizare și dezvoltare considerabilă în condițiile acestui sistem informațional economic datorită posibilităților financiare generate de rentabilitatea activității economice a firmei în cauză.
Utilizarea computerului, tehnicile foto şi audio-video conduc la o mai bună înţelegere şi structurare a categoriilor de informaţii care fac obiectul materialului respectiv. În urma dezvoltării tehnicilor şi a echipamentului de calcul electronic, calculatorul fiind capabil să "mânuiască" informaţiile text, grafică, sunet şi video, adică multimedia. Vehicularea informaţiei multimedia în Internet este o realitate de puţină vreme iar globalizarea acestui mijloc de comunicare şi învăţare dă resurse nebănuite de dezvoltare.
Prin lucrarea de faţă, am încercat să demonstrez că multe sectoare de activitate sunt legate din ce în ce mai mult de aplicaţiile pe calculator. Calculatorul comunică spre exterior cu precădere prin interfaţă, adică ceea ce este afişat pe ecranul monitorului. În trecut, cei care abordau tehnologia informaţiei o făceau prin asimilarea a o mulţime de termeni foarte specifici şi prin exersarea multor comenzi şi proceduri care limitau accesul neprofesioniștilor. S-a impus o schimbare de strategie prin dezvoltarea interfeţelor grafice. Apoi s-a ţinut cont de necesitatea minimizării introducerii de noi cunoştinţe, pentru a nu face din totul un sistem doar pentru sine. Tehnologia informaţiei aplicată în Intranet sau Internet făcând posibilă exploatarea celor mai avansate metode de interfaţare cu utilizatorul: efortul de înţelegere este redus la minim iar folosirea computerului este o joacă chiar şi pentru cei neprofesioniști. Stăpînită tehnica de lucru, devine abordabilă oricărui proces ce necesită informarea-documentarea, accesul, trimiterea şi recepţionarea informaţiei. Implementarea pe calculator sau reţele independente faţă de sistemul de operare. Cele mai multe programe, pînă mai ieri, specifice unui anumit sistem de operare, adică folosirea lui era posibilă doar în condiţiile limitate de utilizarea platformei reclamate de programul respectiv.
Producătorii cît şi utilizatorii fiind constrânşi să lucreze în limitele impuse de dezvoltarea tehnică şi tehnologică a diverselor etape din evoluţia tehnologiei informaţiei. Sistemul de învăţare implementat în Intranet sau Internet are capacitatea de a îndepărta aproape complet acest dezavantaj deoarece utilitarele de Web au versiuni care funcţionează pe cele mai diferite sisteme de operare, aplicaţia devenind independentă de platformă.
© REVISTA (online) EDUCATIA AZI (ISSN 2457-8428; ISSN–L 2457-8428), iunie 2025
Publica şi tu cu noi. Trimite articolul tau la adresa de e-mail: